Un soare bolnav straluceste deasupra Alcatrazului mai linistit ca un mormant vechi de 347 de ani si mai trist decat copilul fantoma care s-a aparat de sagetile otravitoare ale unui groaznic reloaded banal tremurand ascuns sub biroul din lemn de brad.
Azi am asistat la inmormantarea furnicii nevinovate, strivita fara mila de talpa dura a unui adidas albastru mai vinovat decat un criminal notoriu.
Cladire ce isi implora moartea, cladire in decrepitudine a pavilionului de bai care a coplesit de admiratie doamne elegante si domni galanti in 1916, care si-a trait anii de glorie dupa 1926, care a fost protejat cu strasnicie de locuitorii oraselului Alcatraz dupa razboi in 1946 si apoi a fost lasat in paragina dupa 1996.
Tu zaci acolo in parcul parasit si napadit de buruieni implorand privirile locuitorilor nepasatori ai oraselului care au uitat de tine; gloria ta a fost absorbita de un trecut atemporal scurs in gaura neagra a timpului, timpul care pana si el a uitat de tine.
Acum te viziteaza o banda de talhari care fac tevile tale sa zangane, faianta sa se sparga si usile de lemn sa scartaie in intunericul noptii infiorator de reci.
Ai ramas un cimitir al ruginii , sobolanilor si furnicilor nevinovate strivite de o talpa prafuita de adidas ce apartine copilului fantoma care bantuie inauntrul tau si isi ineaca amarul in peretii vechi cu tencuiala jupuita de ignoranta gardienilor hilari ai Alcatrazului.
Pana si soarele bolnav te-a uitat, cimitirule, toti te-au alungat din creierele lor si trec nepasatori pe langa tine dorindu-si sa fii demolat, ucis, sa treci in nefiinta, dar copilul fantoma tot mai coboara pe scarile tale subrede si pline de praf recitand o profesiune de credinta damnata.
Furnica nevinovata a fost inmormantata in cavoul ce miroase a iod de la subsolul cimitirului ruginit, iar adidasii albastri vinovati isi croiesc drum printre resturile de caramizi, tencuiala si cioburi.
Soarele bolnav se hotaraste sa bata in ochiurile de geam spart ale cimitirului, iar copilul fantoma isi taraste adidasii albastri pe strazile pustii ale Alcatrazului trist, pana sub biroul vechi din lemn de brad de unde va auzi cum tasntesc din nou sagetile ascutite ale altui reloaded.
Happy Easter pavilionule de bai! Happy Easter ,cimitirule ruginit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu